Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for ianuarie 2010

Ma tot framant de ceva vreme pentru ca nu stiu cum sa incep acesta scrisoare fara adresa. Banalul “Ce mai faci?” mi se pare nejustificat. Cred ca ar trebui sa te intreb daca mai visezi, daca mai esti tu, daca te-ai pierdut prin viata. Cel mai bine nu te intreb nimic, te las pe tine sa imi povestesti daca vrei…orice. Intotdeauna te-am ascultat cu placere, oricat de mult ne adanceam printre vise.

Am sa iti spun atat de multe si totusi …. tacerea s-a intalat intre noi de atata vreme. Imi aduc aminte cum te-am regasit intr-o primavara la metrou, vantul iti batea prin parul lung. Desi am fost multi ani mai mult sau mai putin impreuna aceea e imaginea ta pe care o pastrez. Seara aceea cand ne-am plimbat prin centru si ne urcam haotic in orice metrou fara directie sau destinatie si am ras si eram tineri. Asa te vad mereu cand ma gandesc la tine. Uit toate lucrurile rele si te vad in seara aia. Erai in doliu si totusi viata rabufnea din tine. Cateodata ma intreb daca nu cumva am ajuns sa idealizez seara aia pentru ca totul a fost neinsemnat si perfect.

M-am schimbat mult de cand nu ne-am mai vazut, am imbatranit, unii spun ca m-am maturizat, eu inca ma simt adolescenta pe care ai cunoscut-o acum multa vreme. Viata a trecut peste noi, viata ne-a facut sa ne incalcam juramintele si sa ne despartim. Nu ii port pica pentru asta. Fiecare a avut un drum pe care a mers. Stiu ca tu ai hotarat sa mergi inainte. Drumul meu inca este haotic, inca este o alergatura in toate directiile, inca nu ma pot hotara sa aleg o singura cale. Serpuiesc prin viata la fel de pierduta ca atunci, la fel de zbuciumata ca intotdeauna. Nu am putut lua nici o hotarare radicala, inca astept. O sa intrebi ce astept ? Imbatranesc si se vede, la un moment dat o sa se si simta. Astept sa se intample ceva. Astept sa se creeze legatura intre viata mea interioara si cea reala. Astept sa fiu izgonita din una, astept sa gasesc o cale de mijloc, astept sa nu mai fiu agatata intre ele, astept ca firele sa se taie sau ca ele sa ma lege. Astept ca visul sa se intretaie cu viata. Inca mai cred in povesti, chiar daca cinismul meu e din ce mai dur, chiar daca sunt din ce in ce mai rece. Cateodata ma intreb daca o sa ma mai incalzesc vreodata. Vom vedea, inca nu se intrevede sfarsitul, momentan nu exista sfarsit. Oare nimicul se poate termina? Acum cativa ani cand ne-am vazut intamplator tu te ancorasei in realitate, oare pe cine incercai sa convingi ca ai pierdut visul? Pe mine sau pe tine?  Oare pe cine incerc eu sa conving ca mai pastrez visul? Pe mine sau pe tine? Nici eu nu stiu.

Vreau sa iti scriu de atata vreme, vreau sa iti aud glasul. Ar fi mai mult decat suficient. Un simplu „alo” probabil ca m-ar arunca afara din tacere. Inca iti mai trimit mesaje cu “La multi ani!” mereu de ziua ta, cateodata si de sarbatori. Stiu ca nu mai ai numarul acela de telefon si ca ele se duc catre alte adrese. Te-am sunat de cateva ori si nu ai raspuns tu. Dar sper ca la tine, chiar daca nu ajung cuvintele sa ajunga macar sentimentele, macar nostalgia, macar dragostea mea. Iti mai aduci aminte cand eram mici si credeam ca suntem suflete pereche. Poti sa crezi ca exagerez, dar eu inca mai cred.  Cat am alergat dupa un alt om, care sa fie nascut in aceeasi zi cu tine…. Nu am gasit. De fapt cred ca alergam dupa tine. Stiu ca intre noi nu a fost totul placut, stiu ca te-am suparat, stiu ca poate te-am dezamagit si te-am facut sa plangi cateodata. Iarta-ma ca nu eram destul de constienta cat suferi. Am vazut abia in seara aia cand mi-ai dat medalionul inapoi. Il mai ai? Acela este singurul lucru pe care il ai de la mine. Ti l-am dat ca sa iti poarte noroc. Sper sa fie asa.

Niciodata nu am stiu cum sa arat ca imi pasa. Mereu am fost rece si indiferenta la suprafata iar inauntru urlam si muream cate putin. Acum sunt si mai rece. Nimic nu mai trece de crusta mea de gheata. Asa se crede. Limba imi e legata si e practic imposibil sa spun ceva frumos, cald sau binevoitor. Cand ne-am vazut ultima data mi-ai spus ca nu mai poti asculta muzica. Sper ca a trecut acea perioada. Sper ca acum poti asculta. Cred ca ti-ar place aceasta melodie. Imi aduce aminte de noi.

Mai tii minte tonele de scrisori pe care le scriam? Relatia noastra tind sa cred ca a fost mai mult bazata pe scrisori si desigur pe vise decat pe altceva. De asta iti scriu acum. In amintirea…visului.

Tu mereu ai fost pentru mine parte poveste, parte vis, parte realitate.

Read Full Post »

El o iubea pe ea.

Mircea ajungea mereu acasa inainte de ora opt. La ora opt se aprindea in fiecare zi lumina in camera ei. Ea se dezbraca si privea pe geam. Isi despletea parul si se dezbraca. El o privea mereu pe ea cu aceeasi sete si adoratie. Ea isi aprindea o tigara pe care o fuma la geam. Dupa tigara, ea isi lua un prosop si pleca la dus. Mircea o privea iesind din camera si ii iubea mersul dezbracat. Noaptea visa mana ei subtire inchizand usa, intodeauna cu palma stanga ridicata. Se intorcea mereu zambind linistit si isi mai aprindea o tigara. Radea mereu cand vorbea la telefon. Era ireala in timp ce dezbracata isi deschidea cartea si se aseza pe fotoliu sa citeasca cu un pahar de vin rosu pe masuta. Toata seara citea, pierduta in lumea ei, cu cavaleri si printese. Dormea intotdeauna dezbraca pierduta in parul ei si in viata placuta. Mircea o iubea mai mult ca oricand noaptea, cand avea impresia ca sunt doar ei doi pe lume. Dimineata se trezea devreme cu acelasi aer visator de la culcare. Ii placea sa priveasca pe geam. Ea era mereu vesela si zambea.

Joi seara ea nu s-a mai aratat desi Mircea a asteptat. Ea zambind a plecat. S-a sinucis frumos, tot cu zambetul pe buze si cu aerul visator. Mircea i-a dus pentru prima data flori. Familia ei nu stia cine este Mircea. Nici macar Mircea nu mai stia cine e. O vedea o zana impacata cu lumea plutind prin viata. Fratele ei spunea la priveghi ca singuratatea si disperarea au ucis-o.

Mircea se intreba cum ar putea trai fara ea, fara zambetul linistit pe care il urmarea de mai mult de 2 ani, pe furis, la fereastra.

Read Full Post »

Alina e independenta. Alina munceste cam 10 ore pe zi. Alina era multe responsabilitati, dar ii convine situatia pentru ca e multumita financiar. Alina iese in fiecare seara in oras la minim o bere. Alina cand iese la bere deseori adoarme pe mese.Alina e alcoolica si fumeaza doua pachete de tigari pe zi. Alina se enerveaza repede si tipa la oricine ii iese in cale.  Alina injura colegii de trafic cand se grabeste dimineata la munca. Alina are ulcer si cearcane mari in jurul ochilor. Alina nu se machiaza si de multe ori uita sa se parfumeze. Alina e neindemanatica si varsa sau strica tot ceea ce atinge. Alina e neingrijita pentru ca nu i se pare important sa fie frumoasa. Alina poarta pantaloni si tenesi cu cateva numere mai mari. Alina e incapatanata. Alina e libera. Alina nu crede in fidelitate sau monogamie, asa ca nici nu mai tine minte de cand nu a mai avut o relatie. Alina schimba barbatii sau femeile la orice ora. Alina uraste oamenii, mai ales barbatii, violenti, agresivi sau suparaciosi. Alina are parul lung, altfel ar putea fi usor confundata cu un baiat. Alina are prieteni doar barbati, majoritatea au trecut prin patul ei, dar au pastrat-o ca amic de bautura. Alina uita deseori sa isi taie unghiile sau sa se penseze. Alina nu e in stare nici macar sa dea drumul la aragaz. Alina are noroc ca are o mama ce ii poarta de grija ca sa ii faca mancare, sa ii spele rufele si sa faca curat in casa. Alina e sigura pe ea si incapatanata. Alina spune ca nu are nevoie de nimeni. Alina nu vrea sa se casatoreasca si sa faca copii. Alina cand e bine dispusa se crede stapanul universului. Alina simte ca poate face orice isi doreste. Alinei nu ii pasa de uzantele sociale. Alina nu plange niciodata .Alina cand nu mai suporta viata  se automutileaza arzandu-se sau taindu-se pe maini si picioare .

Alina e o femeie imposibila.

Alina locuieste singura, inconjurata doar de cateva animale adunate de pe strada. Alinei ii place marea, pustietatea si vara. Alina iubeste animalele desi nu are timp sa le ingrijeasca. Alina simte fosnetul copacilor noaptea si priveste stelele. Alina asculta muzica toata ziua. Alina citeste aproape orice carte care ii pica in mana. Alina adora ploaia de vara si cerul plumburiu de toamna. Alina e vesnic indragostita. Alinei ii place atat de mult sa fie indragostita incat accepta pe toata lumea. Alina iese la plimbare prin parcurile Bucurestilor de cate ori poate si zambeste oamenilor. Alina da bani cersetorilor de pe strada. Alina isi doreste ca omenirea sa dispara, iar pamantul sa fie condus de delfini. Alina nu cere nimic si refuza sa primeasca orice de la apropiati, chiar si caldura. Alina e sigura ca e alegerea ei sa fie singura. Alina e vesela cand e soare afara. Alina isi doreste sa gaseasca pe cineva care sa nu ii ceara sa se schimbe. Alina ar vrea sa fie un om simplu fara atatea probleme si dorinte. Alina iubeste fara sa ceara nimic. Alina a suferit prea mult din cauza lui. Alina nu isi ingaduie sa mai piarda o data.

Alina nu stie de ce il iubeste pe el de atat de mult timp si de ce nu il poate uita.

Read Full Post »

El e iubitul Ninei. Urmeaza sa se casatoreasca in mai putin de un an. Nina e o fata vesela. Ninei ii plac muntii inalti si pustii pe care se catara cu cea mai mare placere, asa s-au cunoscut, pe munte in urma cu multi ani. Lumea spune ca Nina e o femeie frumoasa blonda, nu foarte inalta si cu forme. Ninei ii place sa fie curatenie si ordine in casa lor. Nina iubeste florile, are casa plina cu ghivece. Nina se duce mereu la coafor, la cosmetica si la sala. Nina crede ca trebuie sa se intretina pentru ca generatia tanara vine repede din urma si ea nu vrea sa il piarda pe el. Nina se imbraca frumos, cochet si la moda. Nina are sifoniere intregi cu rochite, bluzite si vreo 100 de pantofi. Vara Nina poarta palarii mari albastre si sandale cu toc. Nina poarta parfumuri dulci si nu iese din casa nemachiata. Nina zambeste frumos cu niste dinti complet albi. Nina are o voce ce aminteste de copilarie si rasul ca un clopotel. Nina are ochii mari si senini la fel ca cerul. Ninei ii plac  filmele de dragoste. Nina nu fumeaza si evita alcolul precum si locurile aglomerate. Nina uraste sa ramana singura noaptea acasa. Ninei ii e frica de intuneric, de caini, de paianjeni, de sobolani si de gandaci. Nina nu tipa niciodata la nimeni. Nina nu contrazice oamenii din jurul ei. Nina crede ca barbatii au cateodata dreptul sa fie nervosi si sa tipe la femei. Nina gateste mai bine ca un bucatar profesionist. Nina face toate cumparaturile casei, fara a uita niciodata nimic din ceea ce trebuie sa cumpere. Nina abia asteapta sa aiba nunta visurilor. Nina e ingrijorata ca nu isi va gasi rochia ideala pentru nunta. Nina isi doreste un copil imediat dupa casatorie.

Nina e femeia ideala.

Nina are un job comod si placut, dar colegele ei cred ca ea este superficiala. Nina are doar cateva prietene cu care vorbeste, dar niciodata Nina nu le spune complet adevarul. Nina minte frumos pe toata lumea, inclusiv pe ea. Lumea crede ca Nina e fericita. Cateodata chiar si Nina crede ca e fericita. Nina se simte singura. Nina nu il mai iubeste de multa vreme pe el. Nina plange cateodata noaptea singura in baie cand face dus. Nina isi doreste lumea dar nu stie cum sa se agate de ea. Nina nu stie cum sunt alti barbati. Nina se gandeste cateodata ca ar trebui sa fuga intro noapte de acasa. Nina stie ca nu are unde si nici la cine. Nina are cateodata ganduri de sinucidere. Nina stie ca are nevoie sa fie mama ca sa uite de toate. Nina il uraste pe el cand o bate. Nina stie ca atunci cand el o bate ea a gresit cu ceva. Nina nu stie cu ce greseste, dar e sigura ca greseste. Nina si-ar dori ca parintii ei sa mai traiasca ca sa o poata sfatui.

Nina stie sigur un lucru, ca nu mai poate trai asa. Nina vrea sa fie altcineva.

Read Full Post »

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe